Iată decizia CSAT:
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.
Ședinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a avut loc joi, începând cu ora 14,00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT s-au aflat analiza unor posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică a transmis, miercuri, că, anul trecut, la solicitarea Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), a recomandat oficial instituţiilor publice să interzică aplicaţia TikTok din cauza riscurilor semnificative de securitate cibernetică şi manipulare a datelor, mai ales în contextul riscurilor de influenţare a opiniei publice şi proceselor decizionale prin intermediul reţelelor sociale.
De asemenea, DNSC a transmis că monitorizarea conturilor de social media şi investigarea tacticilor şi tehnicilor de propagare a postărilor de pe reţelele sociale prin manipulare de algoritmi nu intră în atribuţiile instituţiei.
Reprezentanţii DNSC au menţionat că, pe întreaga perioadă a alegerilor, s-a colaborat activ cu autorităţile naţionale de specialitate - Autoritatea Electorală Permanentă, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - pentru a preveni atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale şi pentru a asigura un proces electoral transparent şi sigur.
Duminică a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit rezultatelor finale publicate, marţi, de Biroul Electoral Central, Călin Georgescu (independent) a obţinut 2.120.401 voturi valabil exprimate, reprezentând 22,94%, iar Elena Lasconi (USR) - 1.772.500 voturi valabil exprimate, reprezentând 19,18%. Turul doi al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 8 decembrie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News