Un sondaj realizat de Institutul Argument relevă un nivel alarmant de scăzut al încrederii românilor în instituțiile centrale ale statului. Potrivit cifrelor prezentat de Bogdan Bolojan în emisiunea "România are nevoie de tine, implică-te", doar 32% dintre cetățeni au încredere în președintele României, iar aproape 90% dintre respondenți se situează în zona de neîncredere, un trend similar regăsindu-se în evaluarea guvernului și a parlamentului. În schimb, primăriile par să se bucure de o încredere mai mare, chiar dacă procentul rămâne sub 50%. 

Deputatul de diaspora Simina Tulbure a indicat o serie de soluții care pot veni dinspre comunitățile de români din străinătate.

Bogdan Bolojan: "Sondajul efectuat de Institutul Argument arată o încredere foarte mică în instituțiile centrale. În președintele României, încrederea este de 32%, 30% spun că nu au deloc încredere, iar 20% spun că au foarte puțină încredere. Astfel, ajungem la aproape 90% în zona de neîncredere. Situația este similară în cazul guvernului și al parlamentului. În schimb, primăria stă un pic mai bine, cu un procent de încredere care se apropie de 50%, deși nu atinge acest prag. Există totuși și instituții care se bucură de o mai mare încredere din partea românilor. Avem o explicație pentru care oamenii au mai multă încredere în primar. Evident, știm de ce nu au încredere în autoritățile centrale.”

"În zonele rurale, oamenii votează persoana, nu partidul"

Unul dintre factorii care explică diferențele de încredere între primării și alte instituții este modul în care cetățenii relaționează cu politicienii locali, în special în mediul rural. Simina Tulbure, parlamentar de Diaspora din partea REPER, a explicat că „în zonele rurale, oamenii votează întotdeauna persoana, nu partidul. De multe ori, oamenii nici nu știu din ce partid vine candidatul la primărie. Poate a fost deja primar de câteva mandate, iar oamenii sunt mulțumiți că au apă caldă, că li s-au asfaltat drumurile sau că pot merge cu microbuzul la comuna mare sau în orașul reședință de județ.”

Tulbure atrage atenția că, în mediul rural, așteptările cetățenilor sunt diferite față de cele din zonele urbane, unde pretențiile sunt mai ridicate. „Modul în care oamenii își evaluează reprezentanții politici variază, iar pretențiile sunt mult mai mari în mediul urban. Totuși, din punctul meu de vedere, și în zona rurală ar trebui să fim la fel de exigenți, pentru că acolo lipsesc multe investiții.”

Educația și infrastructura rurală, puncte critice pentru comunități

Problemele sistemice din zonele rurale sunt semnificative, de la lipsa infrastructurii de bază până la dificultățile accesului la educație. „Nu avem infrastructură, iar sistemul educațional este la un nivel scăzut. Mulți copii trebuie să plece la o comună vecină pentru a merge la școală, deoarece școlile din satele lor sunt închise", a explicat Simina Tulbure. În aceste condiții, este greu pentru locuitorii din zonele rurale să își construiască o încredere solidă în autoritățile centrale, care par departe de problemele reale ale comunităților.

Un alt factor cheie în scăderea încrederii este birocrația excesivă și dificultățile întâmpinate în interacțiunile cu instituțiile statului. „Motivul pentru care oamenii nu au încredere în instituții este modul în care interacționează cu statul român. Birocrația este extrem de greoaie. Dacă vrei să deschizi o afacere, să investești sau să afli ce taxe ai de plătit, întâmpini mari dificultăți", a spus Tulbure.

Tulbure a punctat, de asemenea, că „avem o evaziune fiscală foarte mare, iar statul nu colectează suficiente taxe, ceea ce afectează modul în care fondurile sunt alocate”. În condițiile în care fondurile guvernamentale sunt insuficiente și prost gestionate, lipsa de încredere în instituțiile centrale devine inevitabilă.

Românii din diaspora sunt izolați de propriul stat

Simina Tulbure a vorbit și despre dificultățile pe care le întâmpină românii din diaspora atunci când au nevoie de servicii administrative din partea statului român. "Lipsa unui sistem digitalizat face interacțiunea și mai dificilă, în special pentru românii din diaspora, care trebuie să parcurgă sute de kilometri pentru a obține documente simple, cum ar fi o procură. Acest tip de experiențe îi îndepărtează pe cetățeni de statul român.”

Această deconectare între stat și cetățeni devine tot mai acută pe fondul lipsei unor soluții digitale moderne și a birocrației lente. „Ne este foarte greu să rămânem în contact cu statul român, dacă avem plângeri sau dacă dorim să accesăm anumite servicii", a adăugat Tulbure.

Un alt punct important adus în discuție de Simina Tulbure este potențialul uriaș al românilor din diaspora, un capital uman de care România nu știe să profite. „Avem mulți români talentați, atât în țară, cât și în diaspora, dar nu ne folosim de acest capital uman. Am întâlnit români din diaspora care mi-au spus că ar veni în România fără să ceară bani, doar ca să ajute. De exemplu, dacă cineva i-ar suna și le-ar cere să vină la Ministerul Energiei sau la Ministerul Educației, ar lua primul avion și ar veni. Totuși, nu le cerem ajutorul și nu știm să valorificăm resursele pe care le avem."

Urmărește emisiunea integrală

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News