Organizația Mondială a Sănătății a clasificat JN.1 ca o „variantă de interes”, separată de descendența sa originală BA.2.86, din cauza răspândirii rapide.

Centrul Statelor Unite pentru Controlul și Prevenirea Bolilor – CDC - a raportat detectarea subvariantei JN.1 a covid-19 de anul trecut, aceasta regăsindu-se și în alte 11 țări. La acea vreme, CDC nu știa că este o subvariantă cu răspândire rapidă, dar acum se estimează că provoacă între 15% și 29% din noile infecții cu coronavirus în Statele Unite.

Nici OMS, nici CDC nu estimează că JN.1 prezintă un risc mai mare pentru sănătatea publică în comparație cu alte variante care circulă în prezent, anunță CNN.

Subvarianta JN.1 descinde din Pirola, mai exact din BA.2.86, o variantă care a atras atenția lumii în timpul verii, deoarece are peste 30 de modificări ale proteinelor sale. Pamenii de știință au afirmat că JN.1 are mutația suplimentară L455S în proteina spike în comparație cu strămoșul său, caracteristică suficientă pentru a face din acesta un virus mai rapid și mai în formă. OMS a observat că riscul asociat pentru sănătatea publică este comparabil cu cel al altor subvariante omicron.

Simptomele cauzate de varianta JN.1 nu sunt mai mari decât infecțiile din varianta Pirola, capabile să fie transmise prin aer, caracterizate de simptome precum febră sau frisoane, tuse, dificultăți de respirație, oboseală, dureri musculare, dureri de cap, dureri de gat, congestie nazală, greață sau vărsături și diaree. Simptomele, menționează CDC, pot varia în funcție de severitatea infecției și de stadiul vaccinării.

În Europa, mai exact în Danemarca, Spania, Belgia, Franța și Țările de Jos, s-a înregistrat o creștere exponențială a JN.1 dar și o creștere a spitalizărilor. În Australia, Asia și Canada crește rapid numărul celor infectați.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News