Profesorul Florin Cristescu a vorbit, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate ȘtiriDiaspora și DCNews, despre comunitatea românească din Balcani, una din cele mai importante comunități din afara granițelor țării.

"Există o percepție că, dintre toate comunitățile de români din Balcani, cea din Grecia a fost complet asimilată și mai sunt foarte puțini români. E o percepție greșită?", a fost întrebarea pusă de jurnalistul Tudor Curtifan.

"Au rămas cei bătrâni"

"Nu este deloc greșită. S-a întâmplat exact fenomenele de care vorbeam, urbanizare și ocupație. Haideți să ne gândim: atunci când ai o ocupație pastorală și mulți dintre aromâni aveau, asta e diferența dintre ei și meglenoromâni, pe lângă limbă, ești migrator. Mulți dintre ei au practicat ciobănitul, transhumanța în diverse zone ale Peninsulei Balcanice, ba chiar au ajuns și în Asia Mică. De la ocupație pastorală, la noile statute profesionale, la noile ocupații pe care le avem în zilele noastre, ne gândim că e mult mai greu să-ți păstrezi o identitate și o limbă. Dintre tinerii de această origine, mulți au mers în marile orașe, au învățat în școală limba greacă și foarte greu, probabil, româna a devenit o limbă de bucătărie. Au rămas cei bătrâni. Generația dispare.

Mulți au venit în spațiul românesc și s-au românizat. Chiar au preluat foarte multe elemente din limba română, chiar dacă vorbesc în istroromână. Treptat, treptat, se duce această identitate", a spus profesorul Florin Cristescu, în interviul acordat ȘtiriDiaspora și DCNews.

VIDEO

Emisiunea a fost realizată în cadrul proiectului Apel la Educație, desfășurat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Vezi și:

Orașul românilor din Balcani care era al treilea centru urban după Constantinopol și Salonic. Prof. Cristescu: Avea 60.000 de locuitori, dar astăzi a mai rămas doar un sat în sudul Albaniei

Profesorul Florin Cristescu a prezentat o filă mai puțin cunoscută a istoriei românilor din Balcani, a unui important centru urban pe care aceștia l-au populat până în secolul al XVIII-lea:

„Elementul românesc a fost prezent în peninsula Balcanică și la începutul secolului al XVIII-lea vorbim de un oraș al românilor din Balcani, care acum se află pe teritoriul Albaniei, și anume Moscopole. După unele surse, devenise al treilea centru urban al Peninsulei Balcanice după Constantinopol și Salonic și avea undeva la 60.000 de locuitori, ceea ce era fantastic la vremea respectivă, avea peste 70 de biserici și, după anumite surse, avea inclusiv o universitate și o tipografie.

Orașul a căzut sub loviturile turcilor, mulți dintre românii din Moscopole s-au refugiat în statele vecine, unii au ajuns prin Transilvania, prin Ungaria, prin diferite alte țări și astăzi Moscopole este doar un sat din sudul Albaniei, Voscopolis se numește. Din câte am înțeles, foarte mulți din locuitorii acestei localități încă poartă nume cu rezonanță românească. Și aici e destul de discutabil, fiindcă mulți dintre aromâni se consideră o națiune distinctă..."

Citește aici continuarea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News