DCSport.ro
20 dec 2024, 15:42
Poți descărca aplicația:
Necesare clarificări
Într-un răspuns pentru DC Media Grup, Excelența Sa Radu Ioanid, ambasadorul României în Statul Israel, a clarificat statul comunității israelienilor de origine română.
"Comunitatea originarilor din România este una aparte și care și-a adus o contribuție majoră la dezvoltarea Statului Israel. Nu este o comunitate a diasporei românești ci o comunitate cu o istorie unică a evreilor români stabiliți în Israel, aparținând identitar statului evreu dar cu rădăcini culturale românești și vorbitori de limba română. Comunitatea a rezultat din valuri succesive de migrație, primele fiind din perioada otomană și a mandatului britanic când localități precum Zichron Yaakov și Rosh Pina au fost fondate de evreii din România. Primul reprezentant diplomatic al Statului Israel la București a fost pictorul Reuven Rubin, un reputat artist israelian născut în Galați care se stabilise în 1923 în Palestina.
Legăturile dintre România și Israel au fost puternice încă de la fondarea noului stat, România fiind unul dintre primele state care au acordat recunoașterea diplomatică la 11 iunie 1948. În România au supraviețuit Holocaustului 350.000 de evrei, aproximativ jumătate din comunitatea existentă în perioada interbelică, a treia cea mai mare comunitate evreiască din Europa și care număra în 1937 peste 760.000 de persoane. Supraviețuitorii au decis în marea majoritate să emigreze în noul stat evreu. Astfel, au existat mai multe valuri de emigrație către Israel, notabile fiind perioadele 1948 – 1951 (peste 115.000 de persoane) sau 1958 – 1965 (aprox. 100.000 de persoane), la acel moment Israelul având sub trei milioane de locuitori. Profesioniști de succes, apreciați în multiple domenii - medicină, tehnologie, cultură, diplomație, ingineri, evreii din România au fondat companii de referință și au adus o contribuție substanțială la dezvoltarea noului stat. În prezent originarii din România se situează pe locul trei ca număr și importanță, după comunitatea din fosta URSS și cea marocană, dintr-o populație totală a Statului Israel de cca. 9.5 milioane locuitori".
E.S. Radu Ioanid
Ambasadorul României în Statul Israel
Lista personalităților israeliene de origine română este una consistentă. Actrițe, regizoare, critici de film, compozitori și dirijori, muzicieni și muzicologi, istorici, jurnaliști, rabini etc.
Lia Konig, Sandra Sade, Tatiana Canellis Ollier (actrițe ale Teatrului Național Habima), Monica Vardimon (actriță la Teatrul Yiddishpiel); Dorit Nitai-Neuman, regizoare și director al Teatrului „Nicu Nitai” din Tel Aviv; Costel Safirman, critic de film în cadrul Cinematecii de la Ierusalim; Iris Lackner, critic de film și curator a Festivalului de Film Românesc; Riri Manor, scriitoare și medic oftalmolog de renume; Jean Askenasy, neurolog de renume și scriitor;
Ladislau Roth, compozitor și dirijor; Michael Klinghoffer, muzician și director al Academiei de Muzică și Dans de la Ierusalim; Vladimir Scolnic, compozitor de muzică contemporană;
Mircea Cantacuzino, muzicolog; Lucian Zeev Herșcovici, istoric și cercetător la Biblioteca Națională a Israelului de la Ierusalim; Raphael Vago, istoric la Universitatea Tel Aviv; Moshe Idel, filosof și cercetător al Cabalei, profesor de gândire iudaică la Universitatea Ebraică din Ierusalim; Attila Somfalvi, jurnalist și om de televiziune; Biti Caragiale, jurnalist cultural și membru fondator al Cercului Cultural din Haifa; Elchanan Guttman, rabin; Iosef Wasserman, rabin.
„Este fiica unui om de afaceri bucureștean și a unei mame casnice, originară din Craiova. A scris poezii de la nouă ani și a fost foarte activă în domeniul artistic în timpul școlii. Ca să evite proletcultismul din facultățile umaniste ale vremii, se înscrie în 1953 într-o facultate științifică, cea de medicină. În 1957 se căsătorește cu inginerul Mateo (Titel) Sussman. În 1959 termină facultatea, iar în 1960 emigrează în Israel. Acolo familia își schimbă numele din Sussman în Manor. Se specializează în oftalmologie la Spitalul Beilinson, Universitatea de Medicină din Tel Aviv, și în neuro-oftalmologie la Universitatea California din San Francisco. Publică în literatura medicală anglo-saxonă peste 60 de articole și scrie capitole din cărți de specialitate; înființează prima unitate de neuro-oftalmologie din Israel; devine profesor la Universitatea din Tel Aviv și membră a numeroase societăți științifice internaționale. La 20 de ani după stabilirea în Israel, reîncepe să scrie poezie, de data asta în limba ebraică. Între 1990 și 2000 revine adesea în România, unde, în colaborare cu Spitalul Clinic de Ochi din București și ministerele sănătății din România și Israel, desfășoară numeroase activități de ajutorare în domeniul medical. Din 2000 reîncepe, după 40 de ani de întrerupere, să scrie poezie în limba română.” (arată sursa Humanitas.ro, la secțiunea autorilor editurii).
„Jurnalista Biti Caragiale s-a născut într-o modestă familie evreiască din Moldova, la Roman. Spre adolescență, s-a mutat la București împreună cu familia. În 1950 a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București cu specialitatea Psihologie-Pedagogie. Până în 1967, a lucrat ca redactor la Editura Tineretului și, ulterior, s-a dedicat pasiunii de-o viață: jurnalismul. Împreună cu scriitorii Petre Ghelmez și Horia Aramă, a pus bazele revistei Cutezătorii în 1967, prima publicație de la noi dedicată adolescenților, menită să rivalizeze, cumva, cu revistele de benzi desenate din Occident. În urma unui examen de specialitate, Biti Caragiale devine membru al Organizației Internaționale a Ziariștilor. Între 1986 și 1991, anul plecării sale în Israel, a lucrat la Revista Cultului Mozaic, publicație editată de Federația Comunităților Evreiești din România.” Extrase dintr-un interviu realizat de Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional.
Menționăm că alegerea personalităților și obiectivelor evidențiate a fost una aleatorie și restrânsă din considerente de spațiu. Ne arătăm respectul egal pentru toate personalitățile și obiectivele, în egală măsură, punându-ne speranța, ca facilitatori de comunicare, în faptul că reportajul va stârni și un interes de cercetare a carierelor personalităților menționate, dar și a obiectivelor și monumentelor.
Sinagoga-Muzeu Struma din Beer Sheva; Monumentul din Ashdod dedicat victimelor de pe vasul (scufundat) Struma; Monumentul din Petah Tikva dedicat victimelor de pe vasul (scufundat) Mefküre; Piața din Petah Tikva dedicată Reginei Elena a României, având titlul de „drept între popoare” din partea statului israelian; Muzeul și Arhiva Evreimii Române de la Rosh Pina; Muzeul Janco Dada din Ein Hod (fondat de Marcel Iancu); Orașele Zikhron Yaakov și Rosh Pina fondate de evrei originari din România.
Potrivit unor informații existente în mediul virtual, pe Enciclopedia liberă Wikipedia „Struma a fost o navă de pasageri care a părăsit portul Constanța la 12 decembrie 1941 având la bord 790 de pasageri de origine evreiască care căutau refugiu în mandatul britanic pentru Palestina, teritoriu aflat în acel moment sub control britanic. În urma refuzului autorităților britanice și turcești de a primi refugiații, Struma (aflat într-o foarte proastă stare tehnică) a fost izolat în carantină la Istanbul la data de 15 ianuarie 1942, apoi la data de 24 februarie 1942 a fost remorcat înapoi în Marea Neagră unde a fost torpilată și scufundată de către un submarin sovietic. Torpilarea sa a dus la pierderea vieților tuturor celor aflați la bord în acel moment, cu o singură excepție.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
