Între amendamentele adoptate se află cel potrivit căruia "funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale ale acestuia".

Printre amendamentele adoptate se mai numără cel potrivit căruia "acţiunea disciplinară împotriva unui procuror sau judecător poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 3 ani de la data la care fapta a fost săvârşită". Propunerea iniţială din proiect stabilea că acţiunea disciplinară împotriva unui magistrat poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care a fost săvârşită fapta.

Comisia a adoptat, în unanimitate, un amendament al CSM, asumat de toate grupurile parlamentare, privind alegerea reprezentanţilor societăţii civile ca membri ai Consiliului, printre condiţii introducându-se aceea că aceştia "sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 10 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior". Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Justiţiei, vechimea de 10 ani era valabilă doar pentru activitatea juridică.

"Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii", prevede un amendament adoptat de comisie, care a fost iniţiat de parlamentarii USR şi asumat de membrii comisiei speciale.

Proiectul de lege propus de Guvern nu prevedea situaţia în care intervine radierea sancţiunii.

Un alt amendament adoptat de comisie prevede că, în termen de 60 de zile de la şedinţa de constituire a CSM, se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent pe domenii de activitate. Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile.

Parlamentarii comisiei au mai votat un amendament al PNL care stipulează că "lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News