„Războiul a revenit în prim planul istoriei Europei, iar dreptul internaţional a fost pus între paranteze odată cu agresiunea declanşată de către Rusia pentru invadarea Ucrainei, absolut neprovocat, nejustificat şi ilegal, încălcând toate normele internaţionale şi lumea bazată pe reguli. O agresiune inacceptabilă, soldată cu suferinţe enorme, cu valuri de refugiaţi care au depăşit 2,5 milioane de persoane, cu distrugeri de locuinţe, spitale, maternităţi, grădiniţe şi şcoli, similare celor din Groznîi, Alep, Gouta de Est. Le regăsim azi toate aceste grozăvii ale războiului, le regăsim azi la Mariupol, Herson, Harkov sau Kiev, adevărate crime împotriva umanităţii, crime de război care caracterizează această acţiune a Rusiei împotriva democraţiei, împotriva Occidentului şi, de ce nu, împotriva lumii”, a afirmat Ciucă

Ciucă: România a dat dovadă de o rezilienţă deosebită în gestionarea crizei refugiaţilor ucraineni

Criza actuală a refugiaţilor ucraineni a demonstrat un comportament solidar şi imbatabil la nivel internaţional, iar România a dat dovadă de o "rezilienţă deosebită" în acest domeniu prin cooperarea exemplară între autorităţi, cetăţeni şi organizaţiile neguvernamentale, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

"România, alături de Europa şi de lumea întreagă, se confrunta, la data declanşării conflagraţiei, cu pandemia şi efectele economice ale acesteia. Li s-a adăugat criza energetică globală, deloc ruptă de actualul război declanşat la 24 februarie. Peste toate acestea s-a adăugat utilizarea instrumentului militar pe scară largă de către Rusia, criza refugiaţilor şi perspectiva unei crize economice anunţate de problematica extrem de complexă a coerenţei lanţurilor de aprovizionare şi de rupturi în globalizare, ca urmare a sancţiunilor şi izolării impuse Rusiei şi Belarusului. Spre deosebire de momentul 2015, când un milion de migranţi din Orientul Mijlociu a zdruncinat Europa, ameninţând să o scindeze, criza actuală a refugiaţilor ucraineni a demonstrat un comportament opus, solidar şi imbatabil. Şi în România, oamenii obişnuiţi s-au alăturat organizaţiilor neguvernamentale, celor religioase, administraţiilor publice locale şi instituţiilor guvernamentale pentru a sprijini, a ajuta, a hrăni, a găzdui şi transporta pe cei aflaţi la nevoie. România a avut jumătate de milion de refugiaţi ucraineni pe teritoriul său. Mai adăugăm câteva zeci de mii de resortisanţi ai altor state, prinşi în războiul din Ucraina, care ne-au traversat ţara şi au avut nevoie de ajutor pentru a ajunge în statele de origine. România a acordat sprijin tuturor. A fost un moment în care România a fost recunoscută de către toţi liderii lumii. Am avut discuţii, am avut întâlniri aici la Bucureşti, am avut convorbiri telefonice cu toţi primi miniştrii care au fost nevoiţi să ia măsuri pentru a-şi repatria cetăţenii. A fost un moment în care aş putea spune, fără teamă de a greşit, că România a strălucit. Şi pornind de la acest moment, cred că este nevoie să demonstrăm în continuare că putem să strălucim", a declarat Nicolae Ciucă, vineri, în alocuţiunea susţinută la dezbaterea sub egida Team România, organizată de Institutul Aspen.

Ciucă: Rezilienţa ţării noastre s-a dovedit deosebită

Premierul a adăugat că rezilienţa ţării noastre s-a dovedit deosebită în acest domeniu, pe baza cooperării exemplare între instituţiile statului, cetăţeni şi organizaţiile neguvernamentale.

"Am investit 3,4 milioane de euro în ajutor umanitar şi am construit un hub logistic european pentru ajutor umanitar la Suceava. Aici aş dori să fac o paranteză şi să subliniez că, vizitând şi celelalte locaţii unde fluxul de refugiaţi este consistent, la Isaccea, cu două zile în urmă, am putut să constat implicarea şi mobilizarea autorităţilor locale, care, fără să le fi cerut cineva să facă mai mult decât ar fi putut să facă, au făcut şi continuă să facă, pentru că acest spirit de solidaritate, acest spirit de mobilizare i-a determinat să arate, aşa cum spuneam mai devreme, că se poate mai mult decât oricine s-ar fi aşteptat şi le mulţumesc încă o dată şi pe această cale. Este vorba despre refugiaţi, dar este vorba şi despre ucrainenii rămaşi în ţara lor, care au nevoie de hrană, de combustibil şi de medicamente. Practic, acest hub şi celelalte locaţii şi depozite nu fac altceva decât să îi sprijine şi să continue să transporte pe teritoriul Ucrainei aceste echipamente şi materiale de primă necesitate de care cetăţenii ucraineni rămaşi în ţară, să îşi apere ţara au stringentă nevoie. Alături de aliaţii din NATO, de partenerii din Uniunea Europeană, de statele lumii am fost alături şi suntem gata să sprijinim în continuare aceste eforturi. La nivel politic am văzut rezilienţă şi mobilizare cvasiunanime a comunităţii internaţionale, adaptabilitatea neaşteptată, poate pentru unii, a statelor din prima linie pentru a primi valurile de refugiaţi şi a acorda sprijin Ucrainei, inclusiv a României", a declarat Ciucă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News