DCSport.ro
21 noi 2024, 15:02
Poți descărca aplicația:
Rezultatele sondajului, prezentate de bucpress.eu.
92% dintre respondenți au declarat că discută acasă cu părinții / rudele / copiii în limba română (3% – în limba rusă, 2% – în limba ucraineană, iar 2% – cu unele rude în română, cu altele – în ucraineană sau rusă). În limba rusă discută cel mai des între ei românii din regiunea Odesa, iar în limba ucraineană – în regiunea Cernăuți.
54% dintre membrii comunității românești din Ucraina susțin că până la 24 februarie 2022 le ajungeau bani pentru ce era necesar, însă să nu-și permiteau să se odihnească peste hotare. 22% dintre respondenți au declarat că le ajungeau bani pentru produsele de prima necesitate, iar 20% își permiteau să cumpere lucruri scumpe. Doar 4% dintre români se aflau într-o situație financiară critică și nici nu aveau bani pentru alimente. Procentul acestui răspuns este mult mai mare în regiunea Odesa, spre deosebire de Cernăuți și Transcarpatia. De asemenea, românii din Maramureșul din dreapta Tisei au declarat într-un procent mai mare că își permiteau să cumpere lucruri scumpe până la război.
După declanșarea războiului, 54% dintre respondenți au declarat că observă o schimbare negativă evidentă a stării lor financiare, iar 33% constată o schimbare negativă minimală. Alte răspunsuri: „nu s-a schimbat deloc” – 11%, „s-a îmbunătățit foarte mult – 2%”, „s-a îmbunătățit puțin – 1%”.
Majoritatea respondenților (87%) constată o schimbare negativă (substanțială sau minimală) a situației lor financiare. Procentul celor care au răspuns că situația lor financiară nu s-a schimbat deloc este mai mare în regiunea Transcarpatia și foarte mic în regiunea Cernăuți.
De asemenea, 68% dintre respondenți susțin că au fost afectați foarte mult sau destul de mult de războiul din Ucraina. Puțin afectați se simt doar 9%, iar deloc afectați – 0%.
65% dintre participanții la sondaj consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce Ucraina este acuzată doar de 1% dintre români. 14% dintre respondenți susțin că sunt vinovate ambele state, 14% dau vina pe actorii globali, iar 6% au ales răspunsul „elitele panglobale (Bill Gates, George Soros, loja masonică)”.
80% dintre reprezentanții comunități românești din Ucraina susțin că au rude, prieteni sau cunoscuți care luptă sau au luptat pe front și doar 57% dintre ei declară că știu persoane ucise în război, ceea ce indică o implicare directă a etnicilor români în ciocnirile militare ruso-ucrainene.
La întrebarea „aveți rude, prieteni sau cunoscuți care luptă (au luptat) pe front în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei” românii din regiunile Cernăuți și Odesa au răspuns afirmativ într-un procent de 2-2,5 ori mai mare decât cei din regiunea Transcarpatia. Aceeași constatare este valabilă și în cazul persoanelor ucise în conflictul militar ruso-ucrainean.
73% dintre respondenți au declarat că cea mai gravă problemă determinată de război este nesiguranța. Urmează în acest rating al problemelor determinate de război sărăcia și problemele economice (50%), imposibilitatea părăsirii Ucrainei de către bărbații de vârsta înrolării (32%), creșterea tensiunilor sociale, a intoleranței și urii în societate (27%), părăsirea localităților de către tineri și copii (25%), problema funcționării normale a instituțiilor de învățământ (25%). De asemenea, 15% dintre românii din Ucraina au numit întreruperea curentului electric, a aprovizionării cu gaz și apă ca fiind o problemă gravă din perioada războiului. Sosirea în localitate a unui număr mare de persoane strămutate intern deranjează cel mai puțin comunitatea românească.
60% dintre membrii comunității românești din Ucraina cred în victoria statului lor în acest război, în timp ce în doar 4% susțin că Rusia va fi învingătoare. 22% dintre români presupun că va urma o pace temporară, după care războiul va reizbucni cu o nouă forță. O altă variantă au ales 13% dintre respondenți.
Românii din Ucraina se informează despre evenimentele militare și politice din Ucraina din mai multe surse concomitent. Având posibilitatea să aleagă mai multe răspunsuri, 64% dintre respondenți au ales posturile de televiziune și radio de limba ucraineană ca sursă de informare, 50% – posturile de televiziune și radio din România, 49% – rețelele de socializare, inclusiv paginile unor ziare sau agenții de știri, 45% – canalele de Telegram, 30% – presa de limba română din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.
Menționăm popularitatea în creștere a presei online, a rețelelor de socializare și a canalelor de Telegram în mediul comunității românești din Ucraina. De asemenea, pentru marea majoritate a românilor din Ucraina principala sursă de informare rămân posturile de televiziune și radio de limba ucraineană, alături de presa din România.
32% dintre români menționează că urmăresc toată presa de limba română din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, în timp ce 25% precizează că nu o urmăresc, dar știu că există. 21% dintre respondenți susțin că urmăresc doar website-urile de știri în limba română, iar 10% – emisiuni tv și radio prin Internet. Se observă o descreștere a popularității ziarelor pe suport de hârtie, emisiunilor prin cablu / antenă și mai ales a revistelor culturale. Doar 2% din respondenți au recunoscut că nu au știut că există presă de limba română în Ucraina. În linii mari, 27% dintre români nu urmăresc presa de limba română din Ucraina, fiind deconectați total de la ea.
În regiunea Cernăuți respondenții au declarat de cele mai multe ori că urmăresc toată presa de limba română din Ucraina, în timp ce în regiunile Transcarpatia și Odesa răspunsul cel mai răspândit este „nu urmăresc, dar știu că există”, urmat de „emisiuni tv și de radio prin Internet”. Se resimte în aceste două regiuni o lipsă a accesului la informații în limba maternă.
Politica statului român față de Ucraina în contextul războiului cu Rusia este văzută foarte pozitiv sau pozitiv (43 și respectiv 26%) și doar 4-5% dintre respondenți consideră acțiunile României ca fiind fără niciun impact. Majoritatea românilor consideră politica României de sprijin a Ucrainei ca fiind una pozitivă și corectă. Procentul celor care consideră că politica statului român a fost una negativă sau neutră din punct de vedere al impactului este mai mare în regiunea Odesa decât în celelalte două zone locuite de etnicii români.
66% dintre respondenți au declarat că au auzit de proiectul de acordare de burse elevilor români, dar și de ajutoarele umanitare oferite de România, inclusiv prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Alte proiecte cunoscute de comunitatea românească în ordine descrescătoare: locuri de studii fără taxă la universități și licee din România (36%), proiecte culturale (28%), granturi de sprijin în perioada războiului (25%), proiecte de educație și cercetare (18%), proiecte de presă (17%). În același timp, 4% dintre respondenți au declarat că nu au auzit până acum de niciun proiect finanțat de statul român, în timp ce 27% au auzit de toate.
Întrebați care proiecte trebuie să sprijine România în viitor, având posibilitatea să aleagă mai multe variante de răspuns, 73% dintre români au menționat „acordarea de burse elevilor, studenților și profesorilor români”. În continuare opiniile par destul de împărțite, demonstrând necesitatea sprijinirii de către statul român a unor proiecte în diverse domenii cu necesități specifice. 59% dintre respondenți consideră că Guvernul român trebuie să organizeze excursii și tabere de odihnă pentru elevi, tineri și adulți în România, 55% au ales răspunsul „sprijinirea cercetării științifice, a școlii și educației în limba română”, 52% – „sprijinirea ziarelor, agențiilor de știri, posturilor de radio și de televiziune în limba română”, 46% – „facilitarea apariției unor locuri de muncă pentru tineri”, 40% – „proiecte de infrastructură, construcții și reparații”, 37% – „finanțarea spectacolelor folclorice și a evenimentelor literar-culturale”, 7% – alte proiecte.
Sondajul arată că majoritatea proiectelor trebuie sprijinite, diversificate sau continuate, existând diverse solicitări noi destul de populare ca, de exemplu, facilitarea apariției unor locuri de muncă pentru tineri.
51% dintre respondenți consideră că de la proclamarea independenței Ucrainei și până în momentul de față unele drepturi ale comunității românești au fost respectate, iar altele – nu. 29% dintre membrii comunității românești susțin că drepturile lor nu au fost respectate. Doar 12% dintre vorbitorii de limba română sunt convinși că toate drepturile lor au fost respectate cu strictețe, în timp ce 8% – au decis să nu răspundă la această întrebare. În general 80% dintre vorbitorii de limba română din Ucraina au menționat că au existat anumite probleme mai mici sau mai mari la acest capitol.
Pe scara de la 1 la 5, unde 1 înseamnă drepturi nerespectate, iar 5 – respectate cu strictețe, românii au ales cel mai des 3 (43%) sau 2 (18%).
Părerile sunt foarte împărțite la capitolul prezenței sau absenței elementelor de discriminare din motive etnice sau lingvistice în viața românilor din Ucraina. 35% dintre respondenți susțin că s-au simțit deseori discriminați, 33% – foarte rar, 23% – niciodată, iar 9% nu au vrut să răspundă la această întrebare.
Cei mai discriminați se consideră românii din regiunea Cernăuți, iar cei mai nediscriminați – cei din Transcarpatia. O poziție de mijloc o ocupă opinia vorbitorilor de limba română din sudul Basarabiei. Totuși, în nicio regiune nu există vreo părere unică, răspunsurile variind de la „am fost discriminat deseori” până la „niciodată nu m-am simțit discriminat”.
64% dintre membrii comunității românești din Ucraina susțin că accesul la învățământ în limba maternă este cea mai mare problemă din ultimii 30 de ani, urmând închiderea ziarelor, dispariția emisiunilor de televiziune și radio în limba română (52%), un interes scăzut al României față de situația comunității românești (48%), părăsirea de către tineri a satelor, depopularea zonelor rurale (43%), politica Ucrainei care nu a fost una favorabilă pentru comunitatea română (43%), lipsa de investiții ale Ucrainei în localitățile unde locuiesc vorbitorii de limba română (42%). Doar 6% dintre respondenți consideră ca fiind o problemă reală lipsa accesului la studii în limba ucraineană pentru o mai bună integrare a vorbitorilor de limba română în societate.
Jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană păstorită de Mitropolitul Onufrie, care s-a subordonat canonic până la sfârșitul lunii mai 2022 Patriarhiei de la Moscova, iar 29% au precizat că sunt creștini, dar nu frecventează serviciile divine.
Problema conflictului dintre cele două biserici ortodoxe din Ucraina trebuie rezolvată, potrivit opiniei a 41% dintre respondenți, prin unirea celor două mitropolii într-o structură separată prin dialog și buna înțelegere. 30% dintre vorbitorii de limba română consideră că trebuie găsită o altă soluție, 20% își doresc subordonarea tuturor lăcașelor de cult Bisericii Ortodoxe Ucrainene păstorită de Mitropolitul Onufrie, iar 9% –Bisericii Ortodoxe Ucrainene păstorită de Mitropolitul Epifanie.
Românii din regiunea Cernăuți susțin într-un procent mai mare Biserica Ortodoxă Ucraineană păstorită de Mitropolitul Onufrie, spre deosebire de locuitorii celorlalte regiuni, considerând că fosta mitropolie subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova trebuie să fie una dominantă în societate. De asemenea, este destul de răspândit răspunsul „altă soluție”, semnificând un procent important al vorbitorilor de limba română care sunt indeciși.
61% dintre respondenți consideră că este o idee bună deschiderea unor lăcașe de cult în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa de către Biserica Ortodoxă Română, 35% –au ales să nu răspundă la această întrebare, în timp ce pentru 4% această ideea este una rea, răspuns întâlnit în regiunile Cernăuți și Odesa. Numărul celor indeciși este, totuși, destul de mare.
40% dintre respondenți consideră că în urma reformei administrativ-teritoriale din Ucraina au avut loc unele schimbări pozitive și altele negative, în timp ce 25% observă doar efecte negative. Pentru 20% dintre membrii comunității românești nu s-a schimbat nimic în viața lor și doar 8% menționează o schimbare pozitivă. În linii mari, această reformă este considerată ca fiind una mai mult cu efecte negative decât pozitive în mediul vorbitorilor de limba română din Ucraina.
Cei mai nemulțumiți de reforma administrativ-teritorială din Ucraina sunt românii din regiunea Odesa, urmând cei din Cernăuți, cu atitudini mult mai împărțite și încheind cu regiunea Transcarpatia, în care nemulțumirea este la un nivel destul de mic.
Cel mai cunoscut politician în mediul comunității românești este președintele Ucrainei Volodimir Zelenski (76% dintre respondenți susțin că știu multe sau foarte multe informații despre el), urmat de președintele României Klaus Iohannis (46%), premierul ucrainean Denis Șmâgal (36%) și comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi (32%).
Politicienii români sunt cunoscuți mult mai puțin decât cei ucraineni. Cei mai necunoscuți politicieni în mediul comunității românești din Ucraina sunt: liderul partidului AUR George Simion (45% dintre respondenți susțin că nu știu cine este), premierul român Nicolae Ciucă (44%) și politicianul naționalist ucrainean Oleg Tiahnibok (26%). Membrii comunității românești sunt mult mai conectați la viața politică din Ucraina decât la cea din România prin intermediul presei de limba ucraineană sau română pe care o urmăresc.
69% dintre respondenți apreciază că relațiile dintre Ucraina și România sunt de prietenie și colaborare, în timp ce 19% le consideră neutre. 9% nu știu ce să răspundă la această întrebare, iar 4% consideră că relațiile bilaterale Kiev-București sunt dușmănoase.
Dacă echipa națională de fotbal a Ucrainei va juca un meci cu echipa națională de fotbal a României 50% dintre respondenți vor ține pumnii pentru ambele echipe, 27% – pentru Ucraina și 23% pentru România. Aceste rezultate demonstrează existența unei tendințe în mediul comunității românești de a edifica o combinație internă armonioasă între identitatea etnică și cea civică.
Sondajul este o parte componentă a studiului „Comunitatea românească din Ucraina: necesități, așteptări și provocări în perioada războiului”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, ale cărui rezultate pot fi citite în broșura tipărită la Cernăuți (versiunea online AICI). Au mai fost relizate 3 interviuri de tip focus grup în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, dar și o analiză a presei de limba română.
Sondajul sociologic realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social s-a bazat pe o metodă combinată de colectare a datelor sociologice: sondarea opiniei publice prin telefon și sondarea prin internet (prin intermediul formularelor online) cu folosirea chestionarului unic. Eșantionul a fost selectat în baza metodei cotelor, fiind folosită o stratificare triplă – câte una pentru fiecare regiune. Rotunjirile în timpul calculării parametrilor eșantionului și analizei rezultatelor finale au determinat marja de eroare de 4%.
Echipa de cercetare s-a compus din specialiști în sociologie, politologie și relații internaționale, reprezentanți ai comunității românești din Ucraina, cu studii obținute la universitățile din Cernăuți și București. Coordonator: dr. Marin Gherman; echipa de cercetare: Vasile Barbuța, Mariana Belciuc, Sergiu Barbuța.
Institutul de Studii Politice și Capital Social (IPSSC) este un centru analitic înregistrat la Cernăuți ca ONG cu profil științific pentru desfășurarea unor cercetări în domeniul științelor politice, sociologiei, relațiilor internaționale și geopoliticii. Un scop important al centrului analitic este elaborarea unor recomandări practice și facilitarea acumulării capitalului social în spațiul transfrontalier. Misiunea Institutului de Studii Politice și Capital Social este de a studia interdisciplinar procesele social-politice și de a promova dezvoltarea instituțiilor politice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
