Cea mai complicată situaţie pare a fi pentru Partidul Popular. Chiar dacă a câştigat alegerile, voturile celorlalte partide de dreapta nu sunt suficiente, însă marea problemă este că, deocamdată, lider partidului susţine că nu va accepta o alianţă guvernamentală cu VOX, partidul de extremă dreapta.
Motivul este considerat unul de imagine, pentru că ar însemna venirea la conducerea Spaniei a unui partid cu accente considerate xenofobe şi fasciste. VOX declară că nu vrea la guvernare, însă vrea negocieri pentru o eventuală susţinere a unui executiv minoritar PP.
Pe cealaltă parte, Partidul Socialist are mai multe oportunităţi. Foarte multe partide mici de stânga au sprijinit actualul guvern în multe ocazii, lucru care s-ar putea să se repete. Totuşi, şi PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol - n. r.) are o problemă greu de rezolvat. Uns, Partidul Catalan independentist poate aduce multe voturi, însă preţul cerut de acesta este mult prea mare: nici mai mult, nici mai puţin decât referendumul pentru independenţa teritoriului catalan. Aici, negocierile par blocate, pentru că premierul Sánchez s-a exprimat de multiple ori tranşant legat de acest subiect.
"Nu, nu vom accepta niciodată ruperea unei părţi din Spania de ţară"- a spus el, chiar înainte de weekendul alegerilor. Însă Pedro Sánchez pare în avantaj şi din perspectiva precedentelor alegeri.
În 2019 a reuşit să coaguleze o coaliţie de 174 de voturi, adică cu trei mai puţine decât necesarul. Atunci, prin negocieri şi compromisuri, a reuşit să formeze un guvern care a trecut testul timpului. Rămâne de văzut dacă scenariul se va repeta. Dacă nu, Spania face paşi rapizi spre o nouă mare criză guvernamentală, iar după procedurile constituţionale, regele Felipe al VI-lea va fi nevoit să convoace alegeri anticipate, informează Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News