Într-o completare transmisă, astăzi, 10 iulie, de procurorul general al României, Bogdan Licu, către Curtea de Apel Craiova, care judecă mâine cererea acestuia de revizuire a sentinței de adopție privind-o pe micuța Sorina Lucan, sunt subliniate mai multe ilegalități comise de angajații Direcției de Protecția Copilului.

Q Magazine prezină referatul Ordonanţei, întocmit de procurorul Mihaela Iorga Moraru, prin care s-a dispus urmărirea penală şi împotriva Violetei Morjan, managerul de caz de la DGASPC Mehedinți, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată și uz de fals intelectual în formă continuată.

În ordonanța procurorilor se arată că aceasta a determinat-o pe Mariana Șărămăt, asistentul maternal al Sorinei, să semneze o declarație din care să rezulte că nu dorește să o adopte pe minora pe care o are în plasament și a înregistrat această declarație în Registrul pe care îl ținea la Baia de Aramă. Ulterior, a falsificat fotocopia prin înlăturarea mențiunilor privind înregistrarea și aplicarea ștampilei de înregistrare de la DGASPC Mehedinți în încercarea de acordare a unei date certe, a transmis Compartimentului Adopții din cadrul Direcției documentele întocmite în fals, pentru a fi utilizate în procesul de adopție și a determinat judecătorul de caz să săvârșească, fără vinovăție, infracțiunea de fals intelectual, faptă constând în aceea că a atestat în mod nereal îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru deschiderea adopției interne.

Ce arăta Bogdan Licu în cererea sa de revizuire 

Procurorul general Bogdan Licu arată în cererea sa de revizuire că „în cele 30 de zile pe care familia adoptatoare avea obligația să le petreacă în țară, potrivit legii, întâlnirile Sorinei cu aceasta au însumat 7 ore, potrivit raportului nr 30112/13 august 2018", „total insuficient pentru a se putea stabili o eventuală compatibilitate între aceștia".

„În încercarea disperată de a-și acoperi flagrantele nelegalități, incompetența și superficialitatea cu care au tratat cazul acestui copil, au întocmit raportul final, în care recomandă încuviințarea adopției exclusiv în considerarea faptului că adoptatorii ar avea calitățile necesare pentru a fi părinți.

Însă, așa cum am precizat în preambulul prezentei cereri și așa cum recomandă Parlamentul European, prin Rezoluția din 2 februarie 2017, cu referire la aspectele transfrontaliere ale adopțiilor, scopul adopției nu este acela de a da adulților dreptul de a avea un copil, ci acela de a oferi copilului un mediu stabil, în care să crească și să se dezvolte în mod armonios, simțindu-se iubit și protejat.", arată Bogdan Licu.

Subliniind repetatele încălcări ale legii comise de funcționarii din cadrul Direcției de Protecția Copilului Mehedinți, procurorul general al României arată că aceștia au nesocotit grav interesul superior al minorului prin „neinformarea asistentului maternal cu privire la prioritatea pe care acesta o are în ce privește adopția. De asemenea, având în vedere lipsa procesului verbal de informare, asistentul maternal se află încă în termenul prevăzut de lege pentru a-și exercita dreptul de prioritate la adopția minorei, astfel că, sub acest aspect, cererea de adopție internațională este nefondată".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News