Candidaţii români iau cu asalt listele electorale din Danemarca

Titlul pare senzaţionalist dar este doar în siajul celui utilizat de presa daneză, pentru a descrie prezenţa numeroasă a candidaţilor români pe listele partidelor pentru alegerile locale din 16 noiembrie.

Desigur, în ultimii ani, faptul că cetăţeni români sau cu dublă cetăţenie deja participă la competiţii electorale în alte state UE nu mai e chiar o ştire. Reciproca, nici atât, devreme ce deja dispunem de primari şi consilieri aclimatizaţi la noi, provenind din democraţiile vest-europene.

Noutatea constă în faptul că acest fenomen se înregistrează într-o ţară care nu este chiar pe profilul destinaţiilor preferate ale diasporei româneşti, poate mai puţin pentru sistemul de educaţie, relatează Adevărul.

Tradiţional, oportunităţi de lucru şi de viaţă nouă s-au căutat de către români fie în statele mari europene, Franţa, Germania, fie în sudul Europei, cu care există o solidaritate de temperament şi chiar de limbă.

17 români candidează la aceste alegeri locale daneze

Iată că se întâmplă totuşi premiere şi în nord, remarcate chiar de presa locală.

17 români candidează la aceste alegeri locale daneze, majoritatea în Peninsula Iutlanda, câţiva şi în municipalităţile insulare, chiar şi în Copenhaga.

Motivele sunt diferite dar sunt şi câteva caracteristici generale care explică această prezenţă, considerată neaşteptată, a reprezentanţilor comunităţii româneşti la procesul electoral local.

Câţiva sunt veterani ai unui proces de relaţionare şi integrare care le-a permis să înţeleagă mai bine cum funcţionează societatea daneză şi care speră să poată utiliza experienţa lor de lideri de asociaţii, sindicate, grupuri de sprijin.

O eventuală victorie va însemna ceva şi românii din Danemarca

Daniel Avram din Esbjerg a înfiinţat o asociaţie locală danezo – română în anul 2019.

Ovidiu Nechitoi din Åbenrå s-a adresat în general expaţilor români din Danemarca. Este singurul candidat străin pentru consiliul local din acest oraş, iar povestea lui a atras şi ea atenţia ziariştilor locali. În România lucra la o bancă, în Danemarca a început în cizme de cauciuc.

Candidează pentru social-democraţi, da, pentru cei danezi, ţine să precizeze pentru a se delimita de experienţa politică din România.

Şi, da, crede că o eventuală victorie va însemna ceva şi pentru cei 500 – 600 de români din această municipalitate.

Roxana Simion, asistentă social, de 14 ani în Danemarca, este candidat tot pentru social-democraţii danezi în una din zonele exclusiviste ale capitalei, Frederiksberg. Îşi propune să deschidă ”un dialog între danezi şi străini (cei care muncesc şi trăiesc în Danemarca, n.n.)”.

Tot despre un dialog social este vorba şi în manifestul Alinei Răcilă, candidat în Tønder, Iutlanda de vest, care spune că diferenţele culturale, de vârstă, de educaţie, chiar fizice nu ar trebui să fie un obstacol pentru o viaţă împlinită.

Există, printre candidaţi, chiar şi un câştigător, Narcis George Matache, participant şi la alegerile anterioare în Iutlanda de Nord. Nu a obţinut succesul din prima încercare, i-au lipsit câteva sute de voturi, dar o retragere a unui ales i-a permis accesul la funcţia de adjunct al şefului local de consiliu, deja o poziţie politică. Aşa că actualele alegeri le poate ataca având deja o experienţă în administraţia locală.

Alegerile au loc pe 16 noiembrie

Alegerile sunt pe 16 noiembrie, marţi, dar votul poate fi exprimat şi în avans de către cei care, în ziua respectivă, nu pot ajunge la secţia de votare.

Pentru că aceste alegeri sunt, poate, cele mai semnificative pentru o comunitate care încearcă să se integreze în societatea daneză, între candidaţii români se manifestă o solidaritate pe care, cu regret, nu am văzut-o în acţiune acasă, în ţară. Unde, dimpotrivă...

Dar şi aceasta este o discuţie de purtat când se vor limpezi apele coaliţiilor autohtone.