Surorile Maicii Domnului au o casă la granița dintre Ucraina și România. În această casă, se organizau retrageri sau tabere de vară. În prezent, este un centru de primire pentru refugiații ucraineni. O primire care s-a schimbat de la începutul războiului. Églantine Gabaix-Hialé este responsabilă de misiunea L'Oeuvre d'Orient. Ea a vizitat locul în urmă cu câteva zile.

"La începutul războiului, oamenii au anticipat și au putut să părăsească orașul sau satul înainte de a fi loviți de bombardamente. Ucrainenii au așteptat ore în șir la graniță. Erau destul de obosiți, dar cu scopul de a-și continua călătoria și de a avea, în sfârșit, un loc unde să meargă după aceea", a explicat ea pentru RCF.

"Pe măsură ce timpul trecea, surorile vedeau oameni care veneau de mai departe, epuizați de o călătorie de câteva zile în interiorul Ucrainei. Unii au suferit sau au asistat la bombardamente. Au fugit panicați, fără să aibă unde să se ducă după aceea. Au fost primiți pentru mai mult timp. Marea dificultate este că sunt femei singure și sunt puțin panicate. Se desfășoară un trafic de persoane. Femeile sunt o pradă ușoară. Li se oferă să meargă în Italia cu un punct de predare, dar de foarte multe ori este o capcană. Este foarte îngrijorător", spune lidera misiunii de la Oeuvre d'Orient.

Călugărițe românce la căpătâiul refugiaților din Ucraina

Pentru a-și continua primirea, surorile primesc ajutoare alimentare de la primărie, datorită donațiilor făcute de locuitorii orașului. Oeuvre d'Orient se ocupă de facturile de încălzire și de electricitate. La o lună și jumătate de la începutul ofensivei rusești în Ucraina, călugărițele din această congregație greco-catolică lucrează neobosit și nu precupețesc eforturile, după cum își amintește Églantine Gabaix-Hialé.

"Călugărițele sunt atât obosite, cât și epuizate de această primire constantă zi și noapte. Seminariștii au venit să îi ajute și să facă cu rândul. Ei sunt puțin frustrați de faptul că nu pot vorbi. Ei nu vorbesc ucraineană, ceilalți nu vorbesc limba română. Este o mare frustrare pentru ei. Dar, în cele din urmă, este o reînnoire a misiunii lor, a carismei lor, a ceea pentru ce au fost făcuți", adaugă ea.

Potrivit ultimului bilanț al ONU, aproape 3,9 milioane de persoane au părăsit țara de la invazia rusă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News