România a asistat recent la două fenomene sociale aparent diferite, dar cu rădăcini adânc înfipte în aceeași platformă: TikTok. De o parte, ascensiunea spectaculoasă a lui Călin Georgescu, un candidat independent care a reușit să obțină peste două milioane de voturi în alegerile prezidențiale, fără susținerea unui partid politic. De cealaltă parte, „febra ciocolatei Dubai,” un val de entuziasm care a dus la cozi interminabile și la prețuri absurde, ajungând până la 100 de lei pentru un produs care, altfel, ar fi trecut neobservat.
Ceea ce le unește este TikTok, o platformă care redefinește modul în care oamenii consumă informație, iau decizii și, mai important, cum pot fi influențați.
Călin Georgescu a demonstrat că o campanie electorală modernă nu mai are nevoie de structuri de partid, afișe sau mitinguri. Tot ce ai nevoie este un cont de TikTok și un mesaj bine articulat. Sau, poate mai exact, un mesaj bine direcționat. Platforma i-a permis lui Georgescu să acceseze rapid mase mari de oameni, majoritatea tineri, care nu sunt captivi ai televiziunilor tradiționale. Fără filtrele oferite de jurnaliști, discursul său a ajuns direct în feed-ul utilizatorilor, multiplicat de algoritmul TikTok.
În paralel, „ciocolata Dubai” a demonstrat cât de ușor poate fi generată o isterie națională. Într-un mod similar, TikTok a amplificat curiozitatea și dorința colectivă, transformând un produs banal într-un simbol al „exclusivității.” Algoritmul platformei, aparent imparțial, a făcut ca videoclipurile despre acest produs să devină omniprezente, iar curiozitatea și presiunea socială de a gusta acest produs a transformat o banală ciocolată într-un fenomen de masă.
TikTok se diferențiază printr-un algoritm unic, care generează automat conținut video utilizatorilor. Totuși, așa funcționează algoritmii chiar și în cazul Facebook. Puterea de a controla ce apare în news-feed este tot mai mică, iar această lipsă de control deschide ușa spre manipulare. În cazul campaniei lui Georgescu, s-a observat o creștere bruscă a conturilor care promovau mesaje pro-candidat în ultima săptămână înaintea alegerilor. Mulți se întreabă dacă această explozie a fost naturală sau dacă în spate a existat o strategie bine gândită, poate chiar finanțată de actori externi interesați să influențeze rezultatul alegerilor. Sunt deja câteva bănuieli despre existența a câtorva mii de conturi false de Tik-Tok care au accelerat ascesiunea lui Georgescu în algoritmul Tik Tok.
Atât Georgescu, cât și „ciocolata Dubai” au exploatat aceeași vulnerabilitate: încrederea oarbă în ceea ce oferă algoritmul TikTok. Oamenii au stat la cozi interminabile pentru o ciocolată, la fel cum milioane de români au mers la urne pentru un candidat care nu avea în spate niciun fel de structură politică tradițională. În ambele cazuri, puterea manipulării s-a manifestat printr-un canal modern, dar opac, pe care utilizatorii îl înțeleg prea puțin.
Fenomenul Călin Georgescu ridică o întrebare crucială pentru democrația noastră: cât de vulnerabili suntem la influențe externe? Dacă un produs banal poate genera isterie națională, ce șanse are societatea să reziste în fața unor campanii sofisticate, care implică milioane de euro și tehnologii avansate?
Răspunsurile nu sunt simple, dar este clar că puterea platformelor precum TikTok nu mai poate fi ignorată. Fie că vorbim de alegeri prezidențiale sau de simple tendințe comerciale, algoritmii decid ce vedem, ce gândim și, în cele din urmă, ce alegem. Iar atunci când acești algoritmi sunt manipulați, chiar și subtil, rezultatele pot schimba cursul unei societăți.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News