"Prin relaxarea fiscală pro-ciclică începută în vara anului 2015 şi continuată până la sfârşitul anului trecut, România şi-a epuizat toată muniţia pe care ar fi putut să o utilizeze în condiţii de criză. Pentru că una este să vii de la un surplus bugetar de 1% din PIB la un deficit de 3 - 4% din PIB (precum Germania sau Bulgaria (da, Bulgaria!) şi alta este să vii de la un deficit de 4,3% din PIB la un deficit de 7% din PIB (fără a lua în calcul aplicarea legii pensiilor). La ce fel de clemenţă se poate aştepta România din partea Comisiei Europene, în aceste condiţii? A trecut relativ neobservat faptul că, zilele trecute, statele membre ale UE au votat în unanimitate declanşarea Procedurii de deficit excesiv la adresa României. Fapt care arată două lucruri: că Pactul de Stabilitate şi Creştere nu a fost îngropat ("frate, frate, dar brânza e pe bani") şi că, chiar şi statele dispuse să fie indulgente cu România nu au putut închide ochii la enormitatea cifrei de deficit (obţinut în vremuri de creştere economică)", menţionează Valentin Lazea.
Economistul-şef al BNR a precizat că s-ar putea aduce în discuţie un sprijin din partea FMI, similar celor 13 miliarde de euro luate cu împrumut în 2010. "Numai că este important a se cunoaşte faptul că Fondul nu sprijină prin programele sale recapitalizarea companiilor, ci acordă împrumuturi statelor cu scopul finanţării în condiţii preferenţiale ale deficitelor externe. Chiar presupunând că s-ar putea obţine o derogare în acest sens, chiar crede cineva că FMI va acorda bani fără condiţionalităţi stricte de reformare a finanţelor şi a sectorului real al economiei? Iar o primă condiţionalitate pe care ar putea să o ceară - pe bună dreptate - Fondul, ar fi de a vedea că sectorul privat din România capitalizează firmele pe care le deţine la nivelul minim solicitat de Legea 31/ 1990", a adăugat Valentin Lazea.
Oficialul BNR a mai spus că, potrivit unor calcule, necesarul de capitalizare suplimentară s-ar ridica la circa 30 miliarde de euro, adică suma solicitată în prezent de sectorul privat sub formă de pachet de asistenţă financiară.
"Nici chiar convingerea - improbabilă - a Comisiei şi a Fondului de a trata cu îngăduinţă România nu ar fi suficientă, fără o convingere asemănătoare a agenţiilor de rating şi a pieţelor. Iar aici, credibilitatea României atârnă de un fir de păr, ţara fiind situată pe ultima treaptă a investment grade şi orice retrogradare însemnând intrarea în categoria junk ('gunoi'). Pentru ca această retrogradare să nu se întâmple, agenţiile de rating vor vrea să vadă încă de anul acesta voinţa pentru reducerea în perspectivă a deficitului bugetar, nicidecum măsuri care să adauge la acesta în viitor", a explicat economistul-şef al BNR.
Valentin Lazea a adăugat că orice lărgire a deficitului sau a datoriei întreprinsă în prezent în numele combaterii crizei va lungi perioada de reajungere la normal în perioada post-criză, va mări costurile ataşate şi va amplifica reformele care vor trebui făcute.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News