"Blocaje numai în Parlament se mai pot întâmpla de acum înainte. Dacă Parlamentul voteaza prima propunere a preşedintelui, lucrurile se simplifică mult. Dar aud mulţi vorbind ce vor face in anul care urmează. Anul care urmeaza este format din vreo patru luni. Pentru că anul acesta nu vor avea când să facă nimic. Ultima zi de mandat a preşedintelui este 21 decembrie. Până atunci nu se întâmplă nimic, nu va face Parlamentul nicio lege. Va fi campanie electtorală, alegeri. După care este vacanţa de Crăciun şi după aceea este vacanţa parlamentară din luna ianuarie. Deci guvernul care acum îşi suflecă mânecile va putea să înceapă să lucreze undeva prin februarie şi va trebui să facă legea bugetului prima dată, care consumă cam o lună din activitatea parlamentară.

PSD este majoritar în Parlament, orice s-ar zice. Când votează, votează toţi împreună când au un interes. Bugetul va fi o mare piatră de încercare.

Vor avea martie, aprilie, în mai sunt din nou alegeri şi parlamentarii sunt implicaţi până peste cap în alegerile locale. Apoi este vacanţa de vară. Şi mai avem două luni în anul următor, când toţi vor fii în campanie. Deci să nu îşi facă nimeni mari iluzii pentru anul acesta", a spus fostul şef al CCR, la Digi24.

Augustin Zegrean, despre cerinţele USR: "Ori nu ştiu despre ce vorbesc, ori vorbesc să se afle în treabă"

Întrebat dacă ar vedea totuşi probabilă organizarea alegerilor anticipate, fostul şef al CCR  fost extrem de sceptic.

"Nu, categoric nu pentru că PSD ar avea interes să facă nu alegeri anticipate, ci îndelungate, mai ăncolo, să uite lumea de ei".

Cât despre insistenţa lui Dan Barna şi a celor de la USR care îi cer preşedintelui Klaus Iohannis anticipate, Zegrean a declarat că:

"Ori nu ştiu despre ce vorbesc, ori vorbesc să se afle în treabă. Nu ete posibil. Nu vor fi alegeri anticipate. Nu le vrea PSD, Ponta nu le vrea. Cred că nici liberalii nu le vor că nu au niciun interes", a mai spus fostul şef al CCR, la acelaşi post de televiziune.

Augustin Zegrean: "Un mare risc. O nouă moţiune de cenzură poate fi semnată şi de cei care au mai semnat o dată"

Despre alegerile locale în două tururi, Augustin Zegrean a spus că ar intra în contradicţie cu deciziile care presupun să nu se schimbe legislaţia în domeni în an electoral.

"Constituţional este posibil, dar practic nu o să o facă pentru că asumarea de răspundere este un mare risc, că din nou se votează în Parlament. Şi ştiţi care e procedura acolo. Dacă o moţiune se depune în trei zile şi trece, guvernul pică. Şi moţiunea aceea de cenzură o pot semna şi cei care au mai semnat o dată. 

Ar putea sa facă o ordonanţă de urgenţă. Deşi este recomandarea de la Comisia de la Veneţia să nu se modifice legile electorale în anul electoral şi sunt perfect de acord cu asta".

Augustin Zegrean, despre desfiinţarea SIIJ prin OUG: "Nu se poate. Am votat pe 26 mai"

Desfiinţarea Secţiei Speciale nu are sorţi de izbândă în Parlament, însă o ordonanţă de urgenţă pe domeniu ar contrazice votul din 26 mai, ssusţine fostul şef al CCR.

"Acolo nu se poate. Am votat în 26 mai că în ceea ce priveşte Justiţia, nu mai dăm ordonanţe de urgenţă.

Nici în privinţa alegerilor nu se poate pentru că CCR, dacă va ajunge acolo OUG, s-ar putea să zică nu. De fiecare dată Curtea a zis nu faceţi OUG în domeniul alegerilor pentru că sunt afectate drepturile electorale prin OUG, indiferent ce scrie în ea. (...) Unii vor spune nu contează dacă e afectat în bine sau în rău. Curtea nu face distincţie. Dar nu au ţinut seama de asta niciodată. La fiecare alegeri am avut OUG-uri şi nu cu câteva luni înainte, ci după ce era pornită procedura electorală. Au modificat şi cu trei săptămâni înaintea alegerilor", a mai spus Zegrean, la Digi24.

Acesta a mai făcut precizări şi depsre numărul de propuneri de premier pe care le poate înainta preşedintele ţării către Parlament.

"Nu există nici obligaţia pentru preşedinte acum de a nominaliza o anumită persoană propusă de un anumit partid politic. Preşedintele poate numi pe cine vrea dumnealui. (...) Președintele nu este obligat să dizolve Parlamentul dacă pică două propuneri consecutive. Constituția zice că poate să-l dizolve, după ce se consultă cu preşedinţii Camerelor şi liderii grupurilor parlamentare. Putem să ne imaginăm că până la toamnă, anul viitor în noiembrie tot facem propuneri de miniștri. Numai după 21 decembrie putem vorbi despre dizolvarea Parlamentului. Toţi au ştiut că asta va urma. Ştiau ce va urma. Dinainte ştiau ce pretenţii aveau fiecare. Pentru asta s-au dus la moţiune.", a conchis fostul şef al CCR, la Digi24.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News