Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Italia și România. Atacul de cord și accidentul vascular cerebral reprezintă peste 40 % din totalul deceselor în fiecare an. Prin urmare, frigul crește riscul.
Dar dieta este cea care joacă un rol fundamental în prevenirea patologiilor legate de degenerarea aterosclerotică a vaselor de sânge. Sfaturile privind dieta de urmat și alimentele pe care trebuie să le evitați sunt împărtășite de cardiologul Furio Colivicchi, președinte al ANMCO (Asociația Națională a Cardiologilor din Spitale) și medic la San Filippo Neri din cadrul Asl Roma 1.
Cel mai îngrijorător simptom este durerea toracică, în piept, în regiunea precordială. Dacă simțiți disconfort în piept sau presiune atunci când urcați scările, atunci acesta este un simptom.
Prin urmare, trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră. Pe vreme rece, bolile cardiovasculare tind să se agraveze. De ce? Temperaturile scăzute cresc tensiunea arterială.
Cea mai periculoasă activitate este curățarea zăpezii. Este asociat cu cea mai mare incidență a atacurilor de cord. De altfel, în urmă cu câțiva ani, a nins în Bologna și a urmat o creștere a numărului de infarcturi cardiace, deoarece oamenii curățau zăpada cu lopata.
Dacă nu faci fitness, această activitate comună și simplă îți pote provoca mult rău. Pentru că, pe lângă absența exercițiilor fizice, activitatea se desfășoară în condiții nefavorabile.
Există unele locuri de muncă care sunt deosebit de nefavorabile pentru inimă, cum ar fi cele care implică schimburi care modifică ciclul normal de viață. Toate persoanele care lucrează mult în ture de noapte sau chiar în ture neregulate.
„Cei care modifică ritmul somn-veghe și cei care sunt treji atunci când ar trebui să doarmă cresc riscul. Trebuie să se odihnească, în liniște, cel puțin 6-8 ore pe zi. Nu mai puțin. Și trebuie să dormi noaptea, când nu este lumină.”, spune cardiologul Furio Colivicchi.
Nici munca sedentară nu este bună. Dar dacă angajatul face apoi sport în drum spre casă: atunci are o sănătate cardiovasculară bună. Ceea ce contează nu este munca sedentară, ci activitatea fizică desfășurată în timpul zilei. OMS recomandă 300 de minute pe săptămână.
Un prim aspect se referă la cantitatea de alimente pe care o consumăm în fiecare zi, de calorii. Dieta noastră nu ar trebui să implice chefuri mari. Trebuie să vă păstrați greutatea corporală compatibilă cu structura corporală. Adoptați politica "jumătate de porție".
Sunt gustările bune? Depinde de organizarea vieții noastre. Nu putem forța un funcționar sau un muncitor de la birou sau de la fabrică să se oprească la fiecare trei ore, pentru că acest lucru ar putea fi incompatibil cu munca. Adesea, însă, ne concentrăm alimentația pe mesele de seară: și acest lucru este greșit.
Postim în timpul zilei și apoi avem o mare "masă" finală. Aceasta nu este o idee bună. În mod ideal, ar trebui să repartizăm numărul total de calorii pe trei mese în timpul zilei, inclusiv gustările de la mijlocul dimineții și de la mijlocul după-amiezii, explică specialistul.
Iată care alimente sunt bune și care nu sunt cele mai recomandate.
Cele mai sănătoase alimente sunt cele de origine vegetală și nu animală. Carnea este bogată în grăsimi, iar carnea roșie are un conținut mai mare de grăsimi decât carnea albă. Prin urmare, ar trebui să se limiteze la cel mult trei ori pe săptămână.
Vinetele sunt deosebit de favorabile în ceea ce privește conținutul de colesterol. Pe lângă faptul că nu conține colesterol, îl elimină. La fel și lintea și mazărea, care sunt bune pentru sănătatea cardiovasculară.
Apoi, există cereale care reduc colesterolul. Cele bogate în fibre, cum ar fi ovăzul și orzul, sunt cele mai bune. Au un conținut scăzut de grăsimi și pot fi consumate cu supe fierbinți.
De asemenea, există fructe care ajută la reducerea colesterolului, cum ar fi merele. Acestea conțin pectină, sunt sărace în calorii, bogate în fibre și au un bun echilibru glicemic (de aceea sunt recomandate și diabeticilor). În special merele annurca sunt folosite pentru a combate hipercolesterolemia, mai adaugă medicul.
Produsele de panificație pot avea un gust mai bun decât produsele industriale, dar adesea au un conținut necontrolat de nutrienți. Dulciurile trebuie păstrate într-o dietă echilibrată, luate în mod limitat.
„Folosiți pâine integrală în loc de pâine rafinată. Și adăugați fibre, cum ar fi psyllium, care reduce grăsimile”, încheie cardiologul sesiunea de sfaturi oferită pentru Il Messaggero.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News