Moderatorul emisiunii, Bogdan Bolojan, a deschis discuția printr-o întrebare ce vizează semnificația voluntariatului în comunitățile românești din străinătate și implicarea acestora atât în țările de adopție, cât și în România: „Ce înseamnă voluntariatul, implicarea românilor din afara granițelor țării în a ajuta comunitatea din țara adoptivă, comunitatea românească din țara adoptivă și apoi implicarea în țara mamă. Să începem cu prezentarea asociației pe care o reprezentați ROS Solidaritate care a luat naștere în Franța.”

Nașterea asociației ROS Solidaritate

Andreea Ember a descris începuturile asociației, evidențiind evoluția naturală a unei grupări informale de voluntari în ceea ce astăzi este o organizație structurată:

„A luat naștere la începutul lui 2019. Inițial, cei care am fondat asociația am început să facem voluntariat într-o formă mai puțin organizată, adică nu exista o structură jurul căruia să ne asociem și să ducem proiecte. Însă, ne-am găsit și treptat am început să facem acțiuni de voluntariat. Totul a început cu protestele acelea, pentru că acolo ne-am găsit noi voluntarii. Făcând aceste proteste, am zis că nu este suficient, trebuie să facem mai mult de atât și să participăm cu grăuntele nostru atât cât putem. După un an de voluntariat mai puțin structurat, am reușit să punem bazele unei asociații și am continuat ce am și început ca voluntari într-o structură puțin mai haotică.

Dar după ce am reușit să punem bazele acestei asociații, a fost mai simplu și pentru noi pentru că existau foarte multe persoane care doreau să doneze și acest lucru a devenit posibil odată cu crearea acestei asociații.”, spune Andreea.

De la voluntariat neorganizat la o structură solidă

Odată ce structura asociativă a fost consolidată, Andreea Ember a explicat cum ROS Solidaritate a devenit o platformă de sprijin pentru familiile care căutau tratamente oncologice pentru copiii lor în Franța.

„Asociația a început mai mult din dorința de a acompania copiii români care se deplasau în Franța pentru tratamente de oncologie, adică pentru copii bolnavi de cancer. Treptat, pe lângă aceste acompanieri, am început să facem și acțiuni umanitare în România și pe lângă asta am început programe de educație non-formală, cu care mergem în România în fiecare vară și prin care încercăm să sensibilizăm prin programe de educație juridică, educație sanitară, patrimoniu cultural și ecologie.”, mai spune ea.

Implicarea civică a românilor din diaspora – un fenomen în creștere

Moderatorul Bogdan Bolojan a adus în discuție un studiu recent care sugerează că aproximativ 54,4% dintre românii din diaspora se consideră implicați civic, în timp ce 45,6% nu se identifică cu acest tip de activitate: „Cât de greu sau cât de ușor a fost să vă organizați, să găsiți voluntarii de care aveți nevoie, după ce 30 de ani am fost sub comunism, timp în care nu prea exista această dorință de a te implica, pentru că nici nu aveai un antrenament în sensul acesta”.

„Eu am avut norocul să am antrenamentul acesta datorită tatălui meu, care era mereu implicat în comunitate mai degrabă decât în asociație și făcea mereu lucruri pentru celălalt în mod gratuit, doar ca să-i ajute. Cred că asta a fost un prim exemplu și cred că nu toți avem aceste exemple.

Dar într-adevăr, structuri organizate în România, pentru că mulți dintre noi care suntem voluntari acum aici în Franța, am crescut în România, nu prea au existat. Și asta e o moștenire pe care o avem. Însă, în străinătate, această cultura voluntariatului este foarte bine dezvoltată și ne dăm seama că a face ceva pentru cel de lângă tine este în același timp a face ceva pentru tine, pentru că binele comun îți dă binele individual. Și cred că de aici pornește toată implicarea asta civică, care la noi în România a fost prea puțin cultivată până acum.”, continuă Andreea. 

Schimbări pozitive și colaborări cu alte organizații

Andreea Ember a subliniat că, deși cultura voluntariatului în România a început mai târziu, ea este din ce în ce mai prezentă în țară. 

„Să știți că este din ce în ce mai prezentă, pentru că avem asociații și colaboratori în teritoriul formidabil cum ar fi cei de la Voci pentru Democrație și Justiție sau Vedem Just, cum îi știm toții cu domnul judecător Cristin Danilet. Mai există și alte asociații mai mici în teritoriul care ne ajută să distribuim tot ce avem de împărțit pentru cei care strângem fonduri, fie că îi ajutăm material, fie că îi ajutăm din punct de vedere medical, administrativ sau alte nevoi pe care ne le solicită atunci când este nevoie”, încheie Andreea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News