"Comunitatea românească din Spania este deja o comunitate matură și consolidată după cele două valuri principale de emigrare înregistrate din 2001 - anul eliminării vizelor la Uniunea Europeană - și 2007, anul aderării la marea familie europeană. Este un subiect inevitabil în nenumăratele conversații pe care le purtăm cu autoritățile spaniole la toate nivelurile, întotdeauna cu confirmarea integrării depline a cetățeniei române în comunitățile locale din care fac parte. Fără îndoială, comunitatea românească din Spania este o parte indispensabilă a microcosmosului în care trăiește , contribuind decisiv la bunăstarea socială și economică a țării sale gazdă", a declarat Anca Dragu.
Întrebată cum este România afectată de plecarea cetăţenilor şi mai ales de „exodul de creiere”, şefa Senatului a răspuns:
"Potențialul de capital uman al diasporei este enorm. Cu un minim de perseverență din partea statului român, pe termen mediu, o parte din acest potențial poate fi transformat într-o mare oportunitate pentru România.
Dacă examinăm evoluția prezenței românești în Spania, se poate observa o reconfigurare a spectrului profesional și educațional al acestei comunități. Dacă în primii ani de după 1990 majoritatea celor care au părăsit România au lucrat în agricultură sau construcții, de-a lungul anilor tot mai mulți personal medical, ingineresc sau de cercetare au părăsit țara, ceea ce este o adevărată pierdere a resurselor umane.
Cu toate acestea, în ultimii ani asistăm la o încetinire clară a acestui flux. Condițiile economice, sociale și de muncă din România evoluează constant și au devenit atractive pentru cei care păreau că au plecat pentru totdeauna. Fiecare român care se întoarce în țara sa are un profit imens și avem mai multe programe pentru a crea stimulente. Chiar eu sunt un cetățean român care a trăit în străinătate, care am făcut parte din acea diaspora și m-am întors în țara mea", a mai precizat Anca Dragu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News