Secțiile de votare se deschid la ora 07.00 și se închid la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot pâna cel târziu la ora 23.59.

Alegerile parlamentare se desfăşoară o dată la patru ani şi, prin vot, vor fi aleşi 465 de parlamentari: 136 de senatori şi 329 de deputaţi. Ei vor reprezenta cetăţenii din fiecare judeţ al ţării, dar şi românii de peste graniţe sau minorităţile naţionale.

Potrivit legii alegerilor parlamentare, numărul de mandate din fiecare judeţ este decis în funcţie de populaţie. Astfel, un deputat reprezintă 73.000 de locuitori, iar un senator 168.000 de locuitori. Conform acestui calcul, cei mai mulţi reprezentanţi ai legislativului vor veni din Bucureşti (13 senatori şi 29 deputaţi), urmat de Iaşi (5 senatori şi 12 deputaţi) şi Constanţa şi Prahova (5 senatori şi 11 deputaţi). Judeţele cu cei mai puţini reprezentanţi sunt Covasna, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea (câte 2 senatori şi 4 deputaţi).

În total, au fost depuse 1.147 de liste de candidaţi şi candidaturi independente, la Camera Deputaţilor şi Senat. Comparativ cu 2016, când numărul candidaţilor era de 6.476, anul acesta pe liste se află 7.136 de nume.

4.659 candidează la Camera Deputaţilor și 2.477 la Senat.

În ceea ce priveşte partidele care se luptă pentru locurile din Parlament, situaţia se prezintă în felul următor:
 PMP - 641 candidaţi
 PNL - 640 candidaţi
 Pro România - 639 candidaţi
 PSD - 631 candidaţi
 Alianţa USR-Plus - 616 candidaţi (separat, USR - 390 de candidaţi / Plus - 226 de candidaţi)
 Alianţa pentru Uniunea Românilor (AUR) - 621 candidaţi
 Partidul Ecologist Român - 620 candidaţi

Doar 42 de candidaţi independenţi s-au înscris pentru Camera Deputaţilor şi unul singur pentru Senat.

Competiţia este mare, mai ales în judeţul Brăila, unde pentru Camera Deputaţilor se întrec 19,8 candidaţi pe loc. La polul opus, cea mai slabă luptă pentru Camera Deputaţilor se dă în Buzău, cu doar 9 candidaţi pe un loc. Tot Brăila e în fruntea clasamentului şi când vine vorba despre Senat, cu 27,5 candidaţi pe un loc. În schimb, cea mai slabă competiţie va avea loc în judeţul Prahova, unde s-au înregistrat 11,8 candidaţi pe un loc.

Potrivit informaţiilor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 decembrie 2020 este de 18.191.396.

Duminică, la alegerile parlamentare pot vota cetăţenii români care au împlinit 18 ani până în ziua de 6 decembrie. În schimb, cei cărora li s-au interzis drepturile electorale prin hotărâre judecătorească nu se vor putea prezenta la urne. După efectuarea tuturor actualizărilor, situaţia numărului de alegători valabili pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020 este următoarea:

740.367 de români figurează cu domiciliul în străinătate

 Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.604 cetăţeni;
 Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 740.367 de persoane;
 Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 35.808 cetăţeni;
 Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 3.078 cetăţeni.

Pentru a vota pentru alegerile parlamentare, alegătorii trebuie să aibă acte de identitate valabile în ziua votării. Totuşi, Biroul Electoral Central a precizat că pe 6 decembrie îşi vor putea exercita dreptul constituţional şi cei al căror act de identitate expiră în perioada 1 martie 2020 - 6 decembrie 2020, în contextul epidemiei de COVID-19.

Potrivit legii, cetăţenii români îşi pot exercita dreptul la vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:

 cartea de identitate
 cartea electronică de identitate
 cartea de identitate provizorie
 buletinul de identitate
 paşaportul diplomatic
 paşaportul diplomatic electronic
 paşaportul de serviciu
 paşaportul de serviciu electronic
 carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

La fel ca în cazul alegerilor locale, în secţiile de votare vor fi respectate reguli antiepidemice pentru siguranţa populaţiei. Astfel, în toate unităţile în care se desfăşoară procesul de votare pentru alegerile parlamentare vor exista recipiente cu dezinfectant pentru mâini, iar purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie.

Potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la intrarea în secţia de vot va fi verificată temperatura corporală a fiecărei persoane. Înăuntru, se va menţine o distanţă adecvată, iar timpul petrecut în secţia de vorate trebuie să fie cât mai mic.

Cu excepţia situaţiilor speciale, fiecare alegător va fi „instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, pentru preluarea datelor de identificare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).” Dacă operatorul de calculator va fi nevoit să realizeze procedura în locul alegătorului, acesta se va dezinfecta imediat sau va schimba mănuşile.

Măsuri de protecție la vot

Deşi purtarea măştii este obligatorie, pentru identificarea votantului se va face o excepţie pentru câteva momente. Astfel, fiecare alegător va îndepărta masca pentru a-şi confirma identitatea, „la o distanţă de minimum 1,5 m faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura”.

Instrumentele de scris şi ştampilele utilizate în timpul procesului de votare vor fi poziţionate la îndemâna alegătorilor, pentru a evita contactul direct cu membrii biroului electoral al secţiei de votare.

După ce a votat, alegătorul îşi va aplica singur, cu ajutorul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea „Votat” pe actul de identitate sau documentul utilizat pentru a-şi exercita dreptul constituţional.

În localitățile aflate în carantină în ziua votului nu vor fi restricţii privind deplasarea la urne.

Pe 6 decembrie, cei infectaţi cu COVID-19 sau cei aflaţi în izolare, vor putea vota cu ajutorul urnei mobile.

„Ca şi la locale am rugat oamenii să vină cu încredere, să îşi exercite acest drept fundamental, organizăm activitatea în secţiile de votare ca să reducem la minimum riscul de răspândire”, a afirmat premierul Orban.

Iar cei din diasporă vor avea la dispoziţie un număr mare de secţii de votare pentru aceste alegeri parlamentare.

„În diasporă am reuşit. Îl felicit pe domnul Bogdan Aurescu, am reuşit să obţinem deschiderea unui nr mare de secţii de votare şi va exista posibilitatea exercitării dreptului de vot şi în mod clar suntem în discuţii cu toate autorităţile ca să permită deplasarea şi în zonele care se află sub restricţii”, a mai spus Ludovic Orban, citat de Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News