Legea, inițiată de deputatul Oana Bâzgan și semnată de 111 parlamentari din toate partidele, prevede instituirea Registrului naţional automatizat cu privire la autorii contravenţiilor şi infracţiunilor sexuale, de hărţuire sau asupra minorilor.

De asemenea, actul normativ stipulează păstrarea unei evidenţe a persoanelor fizice sancţionate, condamnate sau împotriva cărora au fost luate măsuri penale sau administrative, conform Codului penal, şi a celor în cazul cărora au fost dispuse măsuri procesual penale.

Potrivit actului normativ, nu se înscriu în acest registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres într-un proces penal.

Ce este Registrul naţional automatizat

Ce este Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor

Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis următoarele infracţiuni:
a) trafic de persoane
b) trafic de minori
c) proxenetism
d) exploatare a cerşetoriei
e) folosire a unui minor în scop de cerşetorie
f) folosire a serviciilor unei persoane exploatate
g) folosire a prostituţiei infantile
h) viol
i) agresiune sexuală
j) act sexual cu un minor
k) corupere sexuală
l) racolare a minorilor în scopuri sexuale
m) hărţuire sexuală
n) folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual
o) pornografie infantilă
p) ultraj contra bunelor moravuri
q) incest

În Registru se ţine evidenţa următoarelor categorii de persoane:

a) persoanele fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile prevăzute la art. 1 alin. (2), de către organele române competente;
b) persoanele de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi ale autorităţilor competente din statele terţe cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate
c) persoanele născute în străinătate despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.
Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar.

Conform legii, persoanele înscrise în registru au obligaţia de furniza Poliției, cel târziu odată la trei luni, o serie de informații priovind profesia, mijloacele de existență sau persoanele cu care locuiesc sau intră frecvent în contact. De asemenea, Poliția trebuie să facă verificări la domiciliul persoanelor înscrise în registru, nu mai târziu de trei luni. Fotografierea persoanei înscrise în registru se face anual sau atunci când se constată că aceasta și-a schimbat înfățișarea.

Obligațiile persoanelor înscrise în Registru

(art 12) Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la:
a) profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară;
b) mijloacele de existenţă;
c) persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic;
d) unităţile de învăţământ şcolar sau preşcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă;
e) adresa unde locuiesc;
f) modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.
De asemenea, persoanele înscrise în Registru au obligaţia:
a) de a anunţa, în prealabil, organul de poliţie pe raza căruia locuieşte, în cazul intenţiei efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul detransport folosit;
b) de a se prezenta la organul de poliţie pe raza căruia îşi stabileşte locuinţa pentru a comunica despre aceasta şi a fi luate în evidenţă, în termen de cel mult 3 zile.
La rândul lor, organele de poliţie au obligaţia de a desfăşura periodic, dar nu mai târziu de odată la 3 luni, verificări la domiciliu, reşedinţa sau imobilul în care persoanele înscrise în Registru locuiesc efectiv, în scopul obţinerii de date şi informaţii privind comportamentul acestor persoane şi modul de obţinere a mijloacelor de existenţă, precum şi actualizării, după caz, a datelor din Registru sau din celelalte baze de date ale Poliţiei Române.

Ce se întâmplă cu datele din Registru și în ce condiții pot fi comunicate

Verificările se desfăşoară în condiţii de confidenţialitate, iar datele şi informaţiile obţinute, precum şi orice date de interes poliţienesc colectate privind persoanele în cauză se prelucrează în bazele de date ale Poliţiei Române, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal. La scoaterea din Registru, datele şi informaţiile se şterg, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare.

Comunicarea datelor din Registru se face în condiţiile prezentei legi, cu respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prevederilor legale în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal.

Registrul se organizează de către Ministerul Afacerilor Interne şi se ţine de către unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu. Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar și poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliţiei Române.

Evidenţa informatizată a Registrului şi evidenţa informatizată dactiloscopică şi a datelor genetice judiciare se organizează şi funcţionează în cadrul Poliţiei Române, care asigură şi coordonarea activităţilor desfăşurate în aceste domenii, mai prevede această lege.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News