În dimineaţa zilei de Sântămărie femeile merg la biserică cu ofrandă din ciorchini de struguri copţi de la soiurile văratice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini, numită „coliva de pomană“ sau „colivă de struguri“. Prin Bucovina şi părţile Moldovei de sus, gospodinele merg la biserică şi împart struguri, prune şi faguri de miere. Cu acest prilej merg în cimitir şi tămâiază mormintele rudelor. În unele regiuni, porumbul de lapte copt pe jar sau fiert este o delicatesă specifica zilei de Uspenie.

 După o veche tradiţie, în această zi se povesteau minunile Maicii Domnului. Pe 15 august, creştinii se roagă cu sufletul deschis şi fără nici o oprelişte la icoana Sfintei Maria, pentru căsătorie bună, însănătoşire grabnică, pentru naştere uşoară şi pentru a avea copii sănătoşi şi fericiţi. Femeile însărcinate ar trebui să păstreze cu sfinţenie postul de Sânta Mărie, mai ales pe 14 august, ziua Cercurilor Sfintei Maria, când nu au voie să lucreze în nici un fel.

Nu se taie părul şi nici nu se aruncă la gunoi părul din pieptene. În ziua de 15 august, uşa de la gospodărie trebuie să fie lăsată deschisă înainte de răsăritul soarelui, astfel încât Fecioara Maria să poată intra dacă îşi doreşte, dăruind noroc şi alinare celor din casă.

Năvalnicul, dăruit fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească  

În această zi erau adunate flori şi ultimele plante de leac ce se pun la icoana Preacuratei. Una dintre ele este şi  năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile în vârstă. În general, planta aceasta este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor. Astfel, Caprifoiul numită şi ,,Palma” sau ,,Mâna Maicii Domnului” se pune în apa de îmbăiere pentru a face corpul să îşi menţină şi să sporească frumuseţea şi sănătatea.

Dacă de Sfânta Marie Mare înfloresc trandafirii, atunci va fi toamnă lungă, frumoasă şi îmbelşugată. În perioada postului Sfintei Mării fetele îşi cos costume speciale, lucrate numai în alb, pentru pelerinajul din zilele de 14 – 15 septembrie la mănăstirile care poartă hramul Sfintei Mării. La ţară, în vii se angajează pândarii (oameni care să păzească viile) şi se spune că se leagă simbolic ciocul păsărilor pentru ca acestea să nu mănânce boabele de struguri.

În această zi este celebrată şi Ziua Marinei

Între cele două Mării, 15 august şi 8 septembrie, este timpul prielnic semănării grâului. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie). De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, sezon care ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile şi iarmaroacele de toamnă. Perioada dintre cele două Sântămării, Sântămăria Mare (15 august) şi Sântămăria Mică (8 septembrie), era considerată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă. În această zi este celebrată şi Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serbări la malul mării şi în toate oraşele dunărene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News